Exercițiul fizic și demența

Milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu o formă de demență, care afectează grav atât calitatea vieții lor, cât și a celor care îi îngrijesc.

Demența: Noi direcții de cercetare în domeniul demenței

Cauzele specifice care stau la baza demenței rămân neclare, dar cercetătorii fac progrese constante în ceea ce privește cunoașterea mecanismelor acesteia.

Demența este un sindrom neurocognitiv care se referă la o colecție de simptome legate de pierderea memoriei și de declinul funcției cognitive.

Cea mai frecventă formă de demență este boala Alzheimer, care afectează milioane de oameni din întreaga lume.

Există unele tratamente care pot ajuta la ameliorarea unor simptome de demență, dar majoritatea formelor de demență sunt în prezent incurabile.

Cercetătorii continuă să investigheze mecanismele prin care se dezvoltă acest sindrom, în vederea dezvoltării unor tratamente mai bune și a unor strategii de prevenire.

Demența: Definiție și risc genetic

Demența, o descriem ca pe un termen generic. Descrie un set de simptome, este un sindrom clinic – aceste simptome sunt adesea asociate cu tulburări de memorie.

Pentru un diagnostic de demență ar trebui să aveți de asemenea, o afectare în unul sau mai multe alte domenii cognitive – de exemplu ar putea fi vorba de personalitate sau de abilități vizual-spațiale.

Cum diagnostichează doctorii demențele?

Există diferite tipuri de scanări care pot fi efectuate, cum ar fi scanări PET sau scanări RMN.

Cu ajutorul scanării PET, tomografiei computerizată sau scanare RMN, unde se poate observa dacă există o atrofie generală a creierului, mai ales în cazul bolii Alzheimer, în special atrofia din jurul hipocampusului, care este partea creierului responsabilă pentru diferite procese de memorie.

În ce măsura acestea scanări pot contribui la diagnosticarea bolilor cerebrale?

Chestionabil, deoarece dacă suntem în căutarea modificărilor cerebrale care sunt asociate cu boala Alzheimer, întrebarea este cât de bine putem vizualiza această patologie în creier în timpul vieții.

Ceva precum boala Alzheimer poate fi diagnosticat doar post-mortem, atunci se poate confirma că acele modificări patologice din creier sunt într-adevăr prezente.

În concluzie, doar într-o anumită măsură aceste scanări ale creierului pot ajuta la diagnosticarea unei anumite boli cerebrale care duce la demență, dar trebuie să ne amintim că aceasta poate fi confirmată doar post-mortem din păcate.

Demența: Diagnosticul precoce este crucial

Obținerea unui diagnostic cât mai devreme posibil este cel mai bun lucru pe care ar trebui să-l faceți.

Iar acest lucru poate fi o adevărată provocare, pentru că de multe ori aceste semne timpurii pot fi respinse doar pentru că îmbătrânim sau pentru că nu sunt suficient de importante pentru stilul actual de viată pe care îl practicăm.

Cu toate acestea cu cât mai devreme se pune diagnosticul, cu atât mai bine, pentru că doar atunci tratamentele vor fi mai eficiente în combaterea simptomelor.

Acestea tratamente nu pot opri boala, dar pot avea un impact mult mai semnificativ asupra simptomelor cu cât sunt administrate mai devreme.

Exercițiul fizic și demența

Dintre toate modificările stilului de viață care au fost studiate, practicarea regulată a exercițiilor fizice pare a fi unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteți face pentru a vă reduce riscul de a suferi de demență.

Mai multe studii care au analizat efectul exercițiilor fizice aerobice (exerciții care cresc ritmul cardiac) la adulții de vârstă mijlocie sau mai în vârstă au raportat îmbunătățiri ale gândirii și memoriei, precum și rate reduse de demență.

Dintre cele cinci comportamente care au fost evaluate (exerciții fizice regulate, nefumatul, consumul moderat de alcool, o greutate corporală sănătoasă și o dietă sănătoasă), exercițiile fizice au avut cel mai mare efect în ceea ce privește reducerea riscului de demență.

Exercițiile fizice la mijlocul vieții

Studiile prospective urmăresc sănătatea și comportamentul unui grup de persoane de-a lungul timpului.

Mai multe studii prospective au analizat persoanele de vârstă mijlocie și efectele exercițiilor fizice asupra gândirii și memoriei lor la vârsta a doua.

Combinarea rezultatelor a 11 studii arată că exercițiile fizice regulate pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta demență cu aproximativ 30%. Pentru boala Alzheimer, în special, riscul a fost redus cu 45%.

Exercițiile fizice la vârste mai înaintate

Deși au fost efectuate mai puține cercetări pe persoane în vârstă sănătoase, există unele dovezi care arată că persoanele în vârstă pot, de asemenea să își reducă riscul de demență prin exerciții fizice regulate.

Într-un studiu efectuat pe 716 persoane cu o vârstă medie de 82 de ani, persoanele care se aflau în ultimele 10 procente în ceea ce privește cantitatea de activitate fizică zilnică au fost de peste două ori mai predispuse să dezvolte boala Alzheimer decât cele din primele 10 procente.

S-a demonstrat, de asemenea, că exercițiile aerobice afectează creierul persoanelor în vârstă sănătoase.

Într-un studiu controlat de dimensiuni modeste, un an de exerciții aerobice a dus la o mică creștere a dimensiunii hipocampusului (zona cheie a creierului implicată în memorie), ceea ce a fost echivalentul inversării a unul până la doi ani de contracție legată de vârstă.

Demența: Ce înseamnă „activitate fizică”?

Studiile de cercetare din acest domeniu nu folosesc toate aceeași definiție a „activității fizice” sau a exercițiului fizic.

În general, acestea se referă la exercițiile aerobice efectuate pentru o perioadă susținută de timp, poate 20-30 de minute.

Majoritatea studiilor raportează efectele exercițiilor aerobice efectuate de mai multe ori pe săptămână și menținute timp de cel puțin un an.

Cu toate acestea, exercițiul fizic nu înseamnă doar practicarea unui sport sau alergarea. Poate însemna, de asemenea, o activitate zilnică, cum ar fi mersul pe jos în pas vioi, curățenia sau grădinăritul.

Informațiile prezentate în acest articol nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască consultarea unui medic specialist. Sfaturile medicale din acest articol au doar scop informativ.

Pentru programări la un medic de specialitate, telefonați la 021.9290

Îți recomandăm să citești și articolul Alergii, răceală sau gripă? Cum le deosebim și cum le tratăm?

Pe curând,

Echipa PulsMedica