Anxietatea

Anxietatea este o stare constantă de neliniște, în care simțim că nu suntem în siguranța și așteptam ca un lucru rău să se întâmple.

Anxietatea este definită în Dicționarul de Psihologie Larousse, 2000, ca „stare afectiva caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz„.

Diferența dintre anxietate și frică:

• Frica este simțita în momentul în care pericolul este imediat, de cele mai multe ori iminent și îl putem recunoaște și evalua imediat, de exemplu: suntem alergați de câini
• Anxietatea, ca și frica este o emoție, însă în acest caz pericolul este potențial, nu neapărat iminent și de cele mai multe ori anticipam, ca un lucru grav se poate întâmpla, de exemplu: urmează să susțin un examen important, este posibil să nu obțin un rezultat satisfăcător

Astfel, putem concluziona că anxietatea este o stare care durează mai mult decât frica și este diferită de aceasta.

Câteva forme ale tulburărilor de anxietate, conform Conform Dicționarului de Psihologie:

• atac de panică
• agorafobie, anxietatea referitoare la, sau evitarea de locuri sau situații din care scăparea poate fi dificilă (sau jenantă) sau în care ajutorul poate să nu fie accesibil
• fobie specifică, anxietate semnificativă clinic provocată de expunerea la un anumit obiect sau situație temuta, ducând adesea la comportament de evitare
• fobie socială, anxietate semnificativă clinic provocată de expunerea la anumite tipuri de situații sociale sau de performanță, ducând adesea la comportament de evitare
• tulburare obsesiv-compulsivă, se caracterizează prin obsesii (care cauzează o anxietate sau detresă marcată) și/sau prin compulsii (care servesc la neutralizarea anxietății)
• stres posttraumatic, se caracterizează prin reexperimentarea unui eveniment traumatic extrem, acompaniata de simptome de excitație crescută și de evitare a stimulilor asociați cu trauma
• stres acut, se caracterizează prin simptome similare celor ale stresului posttraumatic care apar imediat, ca urmare a unui eveniment traumatic extrem
• anxietate generalizată se caracterizează prin cel puțin 6 luni de anxietate și preocupare excesivă și persistentă

* descrieri preluate din Dicționarul de Psihologie

Ne întâlnim din ce în ce mai des cu expresia ATAC DE PANICA, însă ce este cu adevărat un atac de panica?!

Conform Dicționarului de Psihologie, atacul de panică este inclus în tulburările de anxietate și „este o perioadă discretă în care există debutul brusc al unei aprehensiuni, frici sau terori intense, asociate adesea cu senzația de moarte iminentă.

Criteriile de diagnostic pentru atacul de panică

O perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort în care patru (sau mai multe) dintre următoarele simptome apar brusc și ating culmea în decurs de 10 minute:

• palpitații, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
• transpirații
• tremur sau trepidație
• senzație de scurtare a respirației sau de strangulare
• senzație de sufocare
• dureri sau disconfort precordial
• greața sau detresa abdominala
• senzație de amețeala, dezechilibru, vertij sau leșin
• depersonalizare/derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detașare de sine însuși)
• frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni
• frica de moarte
• parestezii (senzații de amorțeala sau de furnicături)
• frisoane sau valuri de căldură

Anxietatea nu trebuie privită ca o emoție negativă sau disfuncțională, care trebuie eliminată în totalitate din existență noastră.

Este ca toate celelalte o emoție naturală care ne ajută în procesul de supraviețuire, însă se impune necesitatea sau nevoia de a delimita anxietate normală (necesară supraviețuirii) și anxietatea patologică.

Astfel este foarte important de menționat că doar în momentul în care mai mult de patru din cele treisprezece simptome menționate mai sus sunt resimțite putem afirma că am trăit sau am avut un atac de panică.

În acest caz se impune solicitarea ajutorului din afara, fie că vorbim despre psiholog, fie ca vorbim despre medicul psihiatru.

Vă recomandăm să evitați autodiagnosticarea și să cereți ajutor atunci când anxietatea vă copleșește și se desfășoară pe o perioadă lungă de timp.

Modalități de a trata anxietatea:

• cu ajutorul unui psihoterapeut prin intermediul diverselor forme de psihoterapie
• cu ajutorul unui medic psihiatru prin tratament medicamentos specific

Tratamentul pentru tulburările de anxietate este prescris doar de medicul psihiatru, iar modificarea acestuia are loc în urma recomandării medicului curant.

Articol scris de psih. Ligia Cristache Savu – psiholog practicant autonom pe psihologia muncii, organizaționala și psihologia transporturilor.

Pentru programări, contactați Call Center PULS telefonând la 021.9290

Informațiile prezentate în acest articol nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască consultarea unui medic specialist. Sfaturile medicale din acest articol au doar scop informativ.

Îți recomandăm să citești și articolul Medicamente folosite în psihiatrie

Pe curând,

Echipa PulsMedica