Ce este o boală cronică și cum ne afectează stresul sănătatea mintală?
Bolile cronice sunt epuizante din punct de vedere psihologic pentru cei care se confruntă cu ele.
Tulburările psihiatrice, cum ar fi depresia și anxietatea, sunt mai frecvente în rândul acestor persoane, care sunt adesea nevoite să își ajusteze stilul de viață și aspirațiile pentru a se adapta la afecțiunea lor fizică.
De exemplu, rata tulburărilor afective în rândul populației de pacienți cu diabet și poliartrită reumatoidă este de aproximativ 25%.
Aceasta crește la peste 30% în rândul pacienților cu cancer, în comparație cu rate de numai 4-8% în rândul populației generale.
Sursa stresului psihologic poate fi direct legată de boala fizică cronică, cum ar fi o infecție pulmonară care duce la hipoxie și dispoziție scăzută.
De asemenea regimul de tratament destinat să trateze boala cronică subiacentă poate, la rândul său, să inducă instabilitate psihologică.
Spre exemplu în cazul în care chimioterapia este mai devastatoare decât cancerul, sau în cazul în care steroizii administrați duc la alterarea dispoziției.
Îngrijirea persoanelor cu o boală cronică poate fi la fel de obositoare pentru psihologia îngrijitorilor și a medicilor.
Involuntar, aceștia sunt forțați să observe cum o persoană dragă sau mai multe sute de pacienți se află în declin pe parcursul a potențial mulți ani.
În acest articol prezentăm modul în care boala cronică afectează sănătatea mentală a celor care suferă și a celor care îngrijesc aceste persoane.
Cum poate fi tratat stresul psihologică al unei boli fizice cronice?
O boală cronică este definită ca fiind o afecțiune care durează cel puțin un an sau mai mult și care necesită asistență medicală permanentă sau care limitează în mod semnificativ activitățile zilnice.
În cazul în care boala cronică specifică provoacă durere și suferință constantă sau frecventă, impactul psihologic potențial este evident.
În multe cazuri, calmarea durerii poate fi administrată pe termen lung unor astfel de pacienți.
Cu toate acestea, această strategie nu abordează cauza principală a durerii, iar utilizarea continuă a analgezicelor are complicații.
Poate că mai importantă pentru psihologia celor care se confruntă cu durerea cronică decât durerea resimțită direct este influența finală asupra stilului lor de viață.
Boala cronică poate descuraja implicarea în activități sociale, exercițiile fizice și obiceiurile sănătoase de somn, despre care se știe că duc la tulburări psihiatrice, cum ar fi depresia.
Activitatea fizică redusă, la rândul său, poate crește probabilitatea obezității și a altor afecțiuni fizice, promovând ulterior și mai mult tensiunea psihologică și generând o buclă de feedback negativ.
În cazurile de boală severă sau terminală, pacientul se confruntă cu stres psihologic suplimentar.
El fiind legat de teama de a muri, de a-și lăsa familia și cei dragi fără ei și de presiuni financiare potențial mai mari pentru el și pentru cei dragi în viitor.
Comorbiditățile psihologice sunt extrem de frecvente în rândul persoanelor cu boli cronice.
Aproximativ jumătate dintre cei din Uniunea Europeană cu probleme de sănătate mintală având și un anumit tip de afecțiune pe termen lung, sau 30% dintre cei cu o afecțiune pe termen lung având și o problemă de sănătate mintală.
Bolile cronice pot induce simptome psihologice adverse în rândul populației, deși, în mod interesant, există dovezi solide care sugerează că o boală psihologică face ca o persoană să fie mai predispusă la boli fizice cronice.
De exemplu, depresia crește riscul de boală coronariană și de cardiopatie ischemică cu până la 100% atunci când se iau în considerare rezultate probabile, cum ar fi o activitate fizică mai redusă.
După cum era de așteptat, majoritatea studiilor arată că incidența bolilor psihologice crește atunci când pacienții se confruntă cu afecțiuni cronice multiple.
Datele din studiul privind sănătatea sugerează că o persoană diagnosticată cu două sau mai multe afecțiuni cronice are de șapte ori mai multe șanse de a suferi de depresie decât o persoană cu o singură afecțiune.
S-a demonstrat, de asemenea, că statutul socio-economic este un predictor puternic al frecvenței bolilor cronice și al concomitenței stresului psihologic.
Probabil deoarece cei care dispun de mai multe resurse financiare și personale sunt mai în măsură să evite bolile cronice și, ulterior, se pot adapta mai bine și pot face față mai bine oricărei boli care poate apărea.
Boală Cronică: Cum poate fi tratat stresul psihologic a bolilor fizice cronice?
Terapia psihologică poate fi benefică pentru pacienții care suferă de o boală cronică, în cadrul unei ședințe individuale sau de grup.
De exemplu, terapia cognitiv-comportamentală vizează răspunsul comportamental și cognitiv la durere.
Aceasta încearcă să educe în ceea ce privește relaxarea, gestionarea stării de spirit și comunicarea eficientă, sperând să restructureze gândurile dezadaptative ale pacientului cu privire la afecțiunea lor.
Alternativ, terapia operant-comportamentală utilizează întărirea pozitivă și pedeapsa pentru a modifica comportamentul și gândurile legate de afecțiune.
Este interesant faptul că anumite abordări terapeutice au avut cel mai bun efect atunci când au fost aplicate în cazul stresului psihologic rezultat din anumite surse cronice.
Durerea regională complexă sau nespecifică se adaptează bine la pacienții care urmează o terapie operant-comportamentală.
În timp ce cei cu dureri musculo-scheletice mai specifice se descurcă bine cu terapia de acceptare și angajament, în care participanții sunt încurajați să găsească modalități de a lucra în jurul deficienței.
Cei care se confruntă cu boli cronice care, în general, influențează calitatea vieții într-un mod care nu poate fi ocolit, cum ar fi cancerul, artrita, sindromul intestinului iritabil sau migrena cronică.
Aceștia sunt cel mai bine tratați prin tehnici de reducere a stresului bazate pe conștientizare, care predau o abordare „fără eforturi” a gestionării durerii prin tehnici de respirație și meditație.
Boală Cronică: Cum îi afectează bolile cronice pe cei care îi îngrijesc?
O incidență ridicată a anxietății și a depresiei este, de asemenea, raportată în rândul prietenilor apropiați și al familiilor care îi îngrijesc pe cei care se confruntă cu boli cronice, având multe surse potențiale.
Cei care se confruntă cu o boală cronică pot fi mai puțin capabili să lucreze și să asigure un venit.
Este probabil să își exprime stările prin izolare sau agresivitate și pot, de asemenea, să ofere o povară directă de îngrijire celor dragi, prezentând factori de stres psihologic pentru îngrijitori din mai multe unghiuri.
Ca răspuns, este probabil ca viața acestora să se schimbe, fiind nevoiți să se angajeze în mai multe activități profesionale pentru a acoperi deficitul sau să renunțe complet la carieră pentru a oferi îngrijire.
Opțiunile terapeutice pentru a ajuta la ameliorarea stresului psihologic exercitate asupra îngrijitorilor includ, de asemenea, diverse grupuri de sprijin și opțiuni de consiliere.
Majoritatea dintre acestea încercând să încurajeze acceptarea prin educație legată de boală, discuții despre cum se simte persoana iubită care se confruntă cu boala și pregătirea pentru posibilitățile viitoare.
Infirmieri sunt, de asemenea, frecvent afectați de tensiunea psihologică, în special atunci când lucrează cu persoane care se confruntă cu boli cronice grave sau terminale, în special în cazurile pediatrice.
Potențialele repercusiuni ale creșterii tensiunii psihologice asupra clinicienilor ar putea include o capacitate de muncă diminuată și o potențială renunțare la carieră, privând industria medicală de un profesionist calificat.
Majoritatea autorităților sanitare monitorizează sănătatea mintală a angajaților.
Cu o atenție specială față de cei care lucrează în posturi care implică un stres psihologic ridicat și, în general, oferă cursuri de formare referitoare la dezvoltarea mecanismelor de adaptare.
Boală Cronică: Concluzie
Orice boală cronică este o schimbare de viață, iar oamenii se străduiesc adesea să se adapteze la noua lor situație, ceea ce duce la o presiune psihologică severă.
Pe măsură ce intervențiile medicale și monitorizarea stării de sănătate se îmbunătățesc la nivel mondial, o proporție mai mare din populația generală trăiește mai mult și suferă mai frecvent de boli cronice, cum ar fi artrita, diabetul și demența, printre multe altele.
Costul furnizării îngrijirii este, de asemenea, amplificat de comorbiditățile psihologice care necesită tratament și pot genera afecțiuni suplimentare.
Informațiile prezentate în acest articol nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască consultarea unui medic specialist. Sfaturile medicale din acest articol au doar scop informativ.
Pentru programări la un medic de specialitate, telefonați la 021.9290
Îți recomandăm să citești și articolul Ce este depresia, cum se manifestă și cum se poate trata?
Pe curând,
Echipa PulsMedica
