Microbiomul
Imaginați-vă un oraș plin de viață într-o dimineață de zi lucrătoare, cu trotuarele inundate de oameni care se grăbesc să ajungă la serviciu sau la întâlniri.
Acum imaginați-vă acest lucru la nivel microscopic și veți avea o idee despre cum arată microbiomul din interiorul corpului nostru, format din trilioane de microorganisme (numite și microbiote sau microbi) din mii de specii diferite.
Acestea includ nu numai bacterii, ci și ciuperci, paraziți și viruși. La o persoană sănătoasă, aceste „gândaci” coexistă în mod pașnic, cele mai multe dintre ele regăsindu-se în intestinul subțire și în intestinul gros, dar și în tot corpul.
Microbiomul este chiar etichetat ca fiind un organ de susținere, deoarece joacă atât de multe roluri-cheie în promovarea bunei funcționări zilnice a corpului uman.
Fiecare persoană are o rețea complet unică de microbiotă, care este determinată inițial de ADN-ul fiecăruia.
O persoană este expusă pentru prima dată la microorganisme în calitate de copil, în timpul nașterii în canalul de naștere și prin laptele matern.
Microorganismele exacte la care este expus sugarul depind exclusiv de speciile care se găsesc la mamă.
Ulterior, expunerile la mediu și dieta pot schimba microbiomul unei persoane, fie pentru a fi benefic pentru sănătate, fie pentru a o expune la un risc mai mare de îmbolnăvire.
Microbiomul este alcătuit din microbi care sunt atât utili, cât și potențial dăunători.
Cei mai mulți sunt simbiotici (în cazul în care atât corpul uman, cât și microbiota beneficiază), iar unii, în număr mai mic, sunt patogeni (favorizează apariția bolilor).
Într-un organism sănătos, microbiota patogenă și cea simbiotică coexistă fără probleme.
Dar dacă există o perturbare a acestui echilibru – provocată de boli infecțioase, de anumite diete sau de utilizarea îndelungată a antibioticelor sau a altor medicamente care distrug bacteriile – apare disbioza, oprind aceste interacțiuni normale.
Ca urmare, organismul poate deveni mai sensibil la boli.
Cum aduce beneficii organismului microbiomul?
Microbiota stimulează sistemul imunitar, descompune compușii alimentari potențial toxici și sintetizează anumite vitamine și aminoacizi, inclusiv vitaminele B și vitamina K.
De exemplu, enzimele cheie necesare pentru formarea vitaminei B12 se găsesc doar în bacterii, nu și în plante și animale.
Zaharurile, cum ar fi zahărul de masă și lactoza (zahărul din lapte), sunt absorbite rapid în partea superioară a intestinului subțire, dar carbohidrații mai complecși, cum ar fi amidonul și fibrele, nu sunt la fel de ușor de digerat și pot călători mai jos, până în intestinul gros.
Acolo, microbiota ajută la descompunerea acestor compuși cu ajutorul enzimelor lor digestive.
Fermentarea fibrelor nedigerabile determină producerea de acizi grași cu lanț scurt care pot fi utilizați de organism ca sursă de nutrienți, dar care joacă, de asemenea, un rol important în funcția musculară și, eventual, în prevenirea bolilor cronice, inclusiv a anumitor tipuri de cancer și tulburări intestinale.
Studiile clinice au arătat că SCFA pot fi utile în tratamentul colitei ulcerative, al bolii Crohn și al diareei asociate cu antibiotice.
Microbiota unei persoane sănătoase va oferi, de asemenea, protecție împotriva organismelor patogene care pătrund în organism, cum ar fi prin consumul de apă sau alimente contaminate.
Marile familii de bacterii care se găsesc în intestinul uman includ Prevotella, Ruminococcus, Bacteroides și Firmicutes.
În colon, un mediu cu un nivel scăzut de oxigen, veți găsi bacteriile anaerobe Peptostreptococcus, Bifidobacterium, Lactobacillus și Clostridium.
Se crede că acești microbi previn dezvoltarea excesivă a bacteriilor dăunătoare, concurând pentru nutrienți și pentru locurile de atașare la membranele mucoase ale intestinului, un loc important de activitate imunitară și de producție de proteine anti-microbiene.
Dacă microbiota este atât de vitală pentru sănătatea noastră, cum putem să ne asigurăm că avem suficiente sau tipurile potrivite?
Este posibil să fiți familiarizați cu probioticele sau poate că le folosiți deja.
Acestea sunt fie alimente care conțin microbiota în mod natural, fie suplimente de pastile care conțin bacterii active vii – anunțate pentru a promova sănătatea digestivă.
Vânzările de suplimente probiotice au depășit 35 de miliarde de dolari în 2015, cu o creștere preconizată la 65 de miliarde de dolari până în 2024.
Indiferent dacă credeți în afirmațiile privind sănătatea sau credeți că sunt încă o înșelătorie cu ulei de șarpe, acestea alcătuiesc o industrie de mai multe miliarde de dolari care evoluează în tandem cu cercetările care apar rapid.
Dr. Allan Walker, profesor de nutriție, consideră că, deși cercetările publicate sunt contradictorii, există situații specifice în care suplimentele probiotice pot fi utile.
„Probioticele pot fi cele mai eficiente la ambele capete ale spectrului de vârstă, pentru că atunci microbii nu sunt la fel de puternici ca în mod normal”, „Puteți influența acest proces uriaș de colonizare bacteriană mai eficient cu probioticele în aceste perioade.” explică Walker.
El remarcă, de asemenea, situațiile de stres pentru organism în care probioticele pot fi utile, cum ar fi reducerea severității diareei după expunerea la agenți patogeni sau refacerea bacteriilor normale din intestin după ce un pacient folosește antibiotice.
Cu toate acestea, Walker subliniază că „toate acestea sunt circumstanțe în care există o perturbare a echilibrului în intestin.
Dacă aveți de-a face cu un adult sănătos sau cu un copil mai mare care nu ia antibiotice, nu cred că administrarea unui probiotic va fi atât de eficientă pentru a-i ajuta în general sănătatea”.
Poate afecta microbiomul dieta?
Pe lângă genele familiale, mediul înconjurător și utilizarea medicamentelor, dieta joacă un rol important în determinarea tipurilor de microbiotă care trăiesc în colon.
Toți acești factori creează un microbiom unic de la o persoană la alta. O dietă bogată în fibre, în special, afectează tipul și cantitatea de microbiotă din intestine.
Fibrele alimentare pot fi descompuse și fermentate doar de enzimele microbiotei care trăiește în colon.
Acizii grași cu lanț scurt (SCFA) sunt eliberați ca urmare a fermentației. Acest lucru scade pH-ul colonului, care, la rândul său, determină tipul de microbiotă prezentă care ar supraviețui în acest mediu acid. pH-ul mai scăzut limitează dezvoltarea unor bacterii dăunătoare, cum ar fi Clostridium difficile.
Cercetările tot mai numeroase privind SCFA explorează efectele lor extinse asupra sănătății, inclusiv stimularea activității celulelor imunitare și menținerea unor niveluri normale de glucoză și colesterol în sânge.
Alimentele care susțin creșterea nivelului de SCFA sunt carbohidrații și fibrele nedigerabile, cum ar fi inulina, amidonul rezistent, guma, pectinele și fruct-oligozaharidele.
Aceste fibre sunt uneori numite prebiotice, deoarece hrănesc microbiota noastră benefică. Deși există suplimente care conțin fibre prebiotice, există multe alimente sănătoase care conțin prebiotice în mod natural.
Cele mai mari cantități se găsesc în versiunile crude ale următoarelor: usturoi, ceapă, praz, sparanghel, topinambur, frunze de păpădie, banane și alge marine.
În general, fructele, legumele, fasolea și cerealele integrale, cum ar fi grâul, ovăzul și orzul, sunt toate surse bune de fibre prebiotice.
Fiți conștienți de faptul că un aport ridicat de alimente prebiotice, mai ales dacă este introdus brusc, poate crește producția de gaze (flatulență) și balonarea.
Persoanele cu sensibilități gastrointestinale, cum ar fi sindromul de colon iritabil, ar trebui să introducă aceste alimente în cantități mici pentru a evalua mai întâi toleranța.
Cu o utilizare continuă, toleranța se poate îmbunătăți cu mai puține efecte secundare.
În cazul în care o persoană nu are sensibilități alimentare, este important să implementeze treptat o dietă bogată în fibre, deoarece o dietă săracă în fibre poate nu numai să reducă cantitatea de microbiotă benefică, ci și să crească dezvoltarea bacteriilor patogene care se dezvoltă într-un mediu mai puțin acid.
Alimentele probiotice conțin microbiota vie benefică care poate modifica și mai mult microbiomul cuiva. Printre acestea se numără alimentele fermentate, cum ar fi chefirul, iaurtul cu culturi active vii, legumele murate, tempeh, ceaiul kombucha, kimchi, miso și varza murată.
Informațiile prezentate în acest articol nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască consultarea unui medic specialist. Sfaturile medicale din acest articol au doar scop informativ.
Pentru programări la un medic de specialitate, telefonați la 021.9290
Îți recomandăm să citești și articolul Îmbătrânirea creierului: Cum se schimbă pe măsură ce îmbătrânim?
Pe curând,
Echipa PulsMedica
