Stresul: definiție conform Dicționarului Larrouse
Stresul este un „cuvânt englez utilizat pentru prima dată de H. Seyle, în 1936, pentru a desemna starea în care se găsește un organism amenințat de dezechilibru sub acțiunea unor agenți sau condiții care pun în pericol mecanismele sale homeo-statice.”
În anul 1946 s-a vorbit pentru prima oară despre „Sindromul General De Adaptare” definit de Hans Seyle ca un fenomen de adaptare pe termen lung sau scurt al organismului ca răspuns la expunerea permanentă la o stare de alertă.
Conform aceluiași autor stresul are trei faze:
- reacția de alarmă: identificarea stresorului și pregătirea pentru a-i face față
- reacția de rezistentă: mecanismele de adaptare sunt acționate pentru a face față stresului
- reacția de epuizare: aceasta apare în momentul în care stresorul nu a fost depășit și este consecința epuizării organismului de a lupta împotriva stresului
Stresul poate afecta o persoană în toate planurile vieții:
- social
- profesional sau personal
- pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă
Această perioadă depinde de felul în care senzația de stres este resimțit în funcție de particularitățile individuale:
- vârsta
- sex
- educație
- tip de personalitate
Deși vorbim de stres pentru a defini o stare sau o situație dificilă și de cele mai multe ori este asociat unor sentimente și situații cu conotație negativă, nu trebuie să uitam de stresul ca aspect normal și necesar al vieții și de faptul că un anumit volum de stres este necesar supraviețuirii.
Tipuri de agenți stresori:
- somatici: temperaturile scăzute sau foarte crescute, traumatismele sau durerile, zgomot
- psihici: frica, supărarea, persecuția, anxietatea, pericolul, dezamăgirea, violenta psihica
- sociali: problemele și conflictele din cadrul relațiilor interumane, izolarea, emigrarea, dezrădăcinarea
Conform unui articol publicat de Agenția Europeana pentru Sănătate și Securitate în Muncă, stresul ocupațional reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională.
De asemenea, în cadrul aceluiași articol stresul în muncă „apare atunci când solicitările mediului de muncă depășesc capacitatea angajatorilor de a face față sau de a menține sub control”.
În unele situații stresul poate fi constructiv, motivând și mobilizând resursele individului, iar în acest caz este denumit „eustress”.
Dar exista și situația opusă, în care stresul se răsfrânge în mod negativ asupra angajatului și este numit „distress”.
Consecințele expunerii la factorii stresori pot fi și de natură fiziologică, nu numai de natură psihică:
- Consecințe de natura fiziologica
- accelerarea sau dimpotrivă încetinirea metabolismului
- creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale
- dilatarea pupilelor
- accelerarea ritmului respirator
- transpirație
- insomnie
- Consecințe de natură psihologică
- oboseală
- surmenaj
- pierderea capacitații de a sintetiza și de a gândi în mod abstract
- iritabilitate/nervozitate
- anxietate
- scăderea nivelului de comunicare/socializare
- tendința la izolare
- lipsa randamentului
Metode de a combate stresul, numite și mecanisme de coping
“efort cognitiv și comportamental de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe care depășesc resursele personale”
- Încrederea în forțele proprii generează mai multa perseverenta în fața dificultăților și obstacolelor determinând mai multe șanse de succes
- Somn odihnitor
- Exerciții fizice zilnice
- Alimentație sănătoasă
- Gândire pozitivă
- Evaluarea corecta a situațiilor. Învață să faci alegerile corecte!
- Limitarea activităților zilnice. Trebuie să învățam să spune «NU»
- Respect față de propria persoană
- Respectarea orelor de pauză. Momente de relaxare
- Utilizarea timpul liber în scop personal, pentru hobby-uri, etc.
- Solicitarea ajutorului din partea celorlalți
Articol scris de Psih. Ligia Cristache Savu, Psiholog practicant autonom pe psihologia muncii, organizaționala si psihologia transporturilor.
Informațiile prezentate în acest articol nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască consultarea unui medic specialist. Sfaturile medicale din acest articol au doar scop informativ.
Îți recomandăm să citești și articolul Tulburarea de Adaptare – Psihologie
Pe curând,
Echipa PulsMedica
